Inițial, INSPIRED a fost conceput ca un mijloc de a operaționaliza agenda de acțiune a UE privind sprijinul pentru democrație. A fost dezvoltat de Parteneriatul european pentru democrație (EPD) cu sprijinul UE prin intermediul Instrumentului European pentru Democrație și Drepturile Omului (IEDDO). Contribuția la elaborarea primului model operațional (vezi Biblioteca) - care acum a evoluat într-o abordare cu drepturi depline - a provenit din procesele de dialog conduse la nivel local care au avut loc în perioada 2012-2015 în cinci contexte diferite (Ghana, Kârgâzstan, Moldova, Maroc și Tunisia), abordând fiecare dintre cele cinci probleme diferite. Această diversitate a fost considerată necesară pentru a se asigura că abordarea rezultată va fi aplicabilă pe o arie geografică și tematică largă.
De atunci, INSPIRED a evoluat, a învățat și s-a adaptat la realitățile din cele peste 14 țări în care a fost implementat, având întotdeauna în vedere:
Dezvoltarea în mod democratic
Abordarea INSPIRED abordează diviziunea operațională dintre sprijinul pentru democrație și gama de instrumente care vizează promovarea bunei guvernanțe. Din mai multe motive (istorice, instituționale, ideologice etc.), practicienii care lucrează în domeniul guvernanței au tendința de a favoriza soluții tehnice la probleme care, în realitate, sunt în mod inerent politice. Într-adevăr, dinamica puterii, conflictele latente și interesele legitime care stau la baza transformării democratice nu pot fi neglijate atunci când se sprijină guvernele partenere prin programe de asistență tehnică. Conștienți de efectele neintenționate dăunătoare pe care le poate produce această abordare excesiv de tehnocratică a dezvoltării, donatorii au început să caute noi modalități de a lega ajutorul lor de agendele de reformă asumate la nivel local.
Construirea unei adevărate responsabilități
În ultimul deceniu și, în special, în urma Declarației de la Paris privind eficacitatea ajutorului, UE și alți donatori majori au transformat principiul proprietății în piatra de temelie a sistemului internațional de acordare a ajutorului. Dar ce anume se înțelege prin asumarea națională? Cu alte cuvinte, cine ar trebui să dețină agenda națională de reformă într-o anumită țară? Acordarea acestei prerogative exclusive guvernelor "partenere" s-a dovedit a fi o rețetă de consolidare a regimurilor autoritare din întreaga lume. Singura modalitate de a contrabalansa tendința naturală a deținătorilor puterii de a acționa exclusiv în funcție de propriul interes este de a deschide procesul decizional altor actori din societate.
Plasarea dialogului în centrul principiului "Politica în primul rând"
În ultimele două decenii, organizațiile de ajutor internațional și practicienii au recurs din ce în ce mai mult la dialogul politic ca mijloc de promovare a impactului pe termen lung al reformelor. Nu întâmplător, propriul Instrument de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (NDICI) al UE consacră principiul "Politica în primul rând" ca abordare implicită pentru programarea operațiunilor sale, fie că este vorba de sprijin bugetar sau de finanțare inovatoare. Însă, pentru ca acest accent pus pe politici să dea rezultate, UE și statele membre ale UE vor trebui să se extindă dincolo de omologii lor guvernamentali și să instituționalizeze mecanisme semnificative și participative care să facă inițiativele lor de dialog politic mai reprezentative și mai legitime. Situate la mijlocul distanței dintre politică și gestionarea publică, politicile par să ofere un vehicul ideal pentru promovarea culturii dialogului, favorizând tipul de dezbateri constructive și bazate pe dovezi care pot alimenta încrederea și înțelegerea reciprocă între actorii confruntați în societăți polarizate.
Asigurarea faptului că sprijinul UE este incluziv și participativ
Sporirea caracterului incluziv al procesului de elaborare a politicilor nu este doar o chestiune de dreptate sau legitimitate, ci și de eficiență absolută, deoarece politicile care au fost elaborate ținând cont de diferite interese și puncte de vedere au mai multe șanse de a rezista schimbărilor bruște în echilibrul puterii decât politicile care avantajează doar o mică elită conducătoare. Rezistența sporită a politicilor incluzive va îmbunătăți în mod natural sustenabilitatea programelor de ajutor internațional care vizează promovarea bunei guvernanțe.
