Agenți sociali

Deși unele organizații donatoare le includ în categoria "societății civile", sindicatele și asociațiile de afaceri au un rol distinct în politica muncii, precum și propriile mecanisme de consultare și negociere (cunoscute de obicei sub numele de dialog social), astfel încât abordarea INSPIRED le abordează ca părți interesate diferite de OSC. În plus, faptul că o serie de procese de dialog INSPIRED au avut loc în cadrul SPG+, schema UE care leagă avantajele comerciale de ratificarea convențiilor internaționale privind drepturile muncii - printre altele -, a determinat alegerea unor subiecte de politică care sunt strâns legate de dialogul social, deși cu accent pe grupurile vulnerabile. De la abordarea drepturilor de muncă ale femeilor armene, ale persoanelor cu handicap din Mongolia și Kârgâzstan sau ale lucrătorilor casnici din Cape-Verdean, până la consolidarea mecanismului de mediere a muncii în Georgia, multe gazde ale dialogului INSPIRED s-au străduit să implice sindicatele și asociațiile de afaceri ca părți interesate în procesele lor de dialog, cu succese diferite.

În primul rând, trebuie remarcat faptul că agenții sociali rămân puternic atașați de propria lor formă de negociere, dialogul social tripartit, pe care, în multe cazuri, îl consideră subminat de proliferarea altor foruri de dialog, inclusiv a organizațiilor societății civile și a altor actori. Cu toate acestea, această preocupare legitimă nu se susține în țările în care majoritatea forței de muncă nu este sindicalizată sau în care un întreg sector - cum ar fi lucrătorii casnici - nu este nici măcar acoperit de legislația socială. Ca să nu mai vorbim de fostul spațiu sovietic, unde sindicatele sunt încă asociate cu regimul anterior și rămân stigmatizate în ochii populației.

Tocmai în astfel de contexte, agenții sociali au dat dovadă de o mai mare deschidere față de implicarea în dialogul politic, deși cu unele difficultăți de a ieși din "cadrul muncii" au facut-o pentru a vedea peisajul politic mai larg. Acest lucru se datorează în parte unui anumit tip de dependență de parcurs, dar și al mandatului lor real, care, în cazul sindicatelor, limitează domeniul de aplicare al negocierilor doarla interesele affiliaților lor. De partea lor, asociațiile de afaceri se ocupă, de asemenea, de alegătorii lor, dar sunt la fel de interesate să promoveze orice activitate legislativă și măsuri economice care pot îmbunătăți mediul de afaceri din țările lor, ceea ce le face mai predispuse să se angajeze în activități de advocacy și lobby. De ambele părți, există o tradiție îndelungată de neîncredere reciprocă care poate periclita cu ușurință dinamica încrederii pe care procesul de dialog urmărește să o dezvolte.