Faza de evaluare colectivă trasează contextul politic din țara țintă pentru a valida, ajusta sau schimba domeniul de politică selectat inițial. Odată ce pertinența și oportunitatea lansării unui proces de dialog sunt confirmate, gazda dialogului trebuie să cartografieze posibilele probleme de conflict și relațiile de putere dintre părțile interesate care pot influența elaborarea politicilor și/sau vor fi afectate de schimbarea politicii.
1. Consolidarea încrederii prin cercetare comună
În acest scop, faza este construită în jurul unei serii de grupuri de discuție, mape colective și evaluări participative atât a peisajului politic, cât și a actorilor politici care au un cuvânt de spus sau o miză în domeniul politic în discuție. Fiecare nouă rundă de cartografiere colectivă aduce mai multă claritate în ceea ce privește provocările și oportunitățile de reformă a politicilor, deoarece permite părților interesate să valideze în comun problemele-cheie și să evalueze dacă există o fereastră de oportunitate pentru a ajunge la un consens cu privire la ceea ce trebuie să se schimbe.
Calitatea fazei de evaluare colectivă va influența întregul proces, deoarece va defini probabil modul în care părțile interesate vor lucra și vor relaționa între ele în vederea realizării angajamentelor comune. Prin urmare, pe parcursul acestei faze cruciale, gazda dialogului trebuie să depună eforturi pentru a pune bazele unui dialog care să fie incluziv și să permită o participare reală. Încă de la început, aceasta trebuie să se asigure că nicio parte interesată cheie nu este lăsată deoparte, lucrând în același timp în mod activ pentru ca cei care iau parte la dialog să se recunoască reciproc ca interlocutori legitimi.
Recunoașterea reciprocă este strâns și intrinsec legată de încredere. Într-adevăr, începerea procesului de dialog cu o evaluare colectivă care le cere participanților să definească împreună principalele nevoi și priorități care trebuie abordate, precum și modalitățile de colaborare pentru restul procesului, este de natură să creeze un mediu favorabil încrederii între participanți și să sporească gradul de implicare a acestora în ceea ce poate rezulta din acesta.
2. Promovarea unei culturi de elaborare a politicilor bazate pe dovezi
Faza se încheie atunci când părțile interesate ajung la un prim acord sub forma unei evaluări participative a politicilor (APP), care va furniza dovezile necesare și va pune bazele fazei de construire a consensului care urmează.
Acest document va fi rezultatul colaborării dintre părțile interesate cheie identificate în timpul cartografierii și va consta într-o analiză comună a politicii în cauză, contextualizând astfel procesul de dialog care va urma într-un peisaj politic concret și indicând domeniile de dispută și potențialele conflicte care vor trebui abordate pentru a se ajunge la un consens.
Bazarea discuțiilor pe date concrete și de încredere rezultă nu numai din convingerea în importanța promovării unei abordări mai riguroase a procesului de elaborare a politicilor, ci și din presupunerea că promovarea unei culturi a dialogului necesită, în primul rând, depășirea dialecticii partizane care tinde să neglijeze faptele atunci când acestea contrazic o anumită poziție ideologică.
3. Analiza participativă a politicilor (APP)
Principalul rezultat al fazei de evaluare colectivă constă într-o analiză participativă a politicii care subliniază aspectele cheie ale politicii care vor trebui abordate în timpul procesului de dialog. Aceasta ia forma unui document de politică care reprezintă baza de dovezi pe care vor avea loc deliberările din faza de construire a consensului. În acest sens, acesta joacă un rol crucial în asigurarea faptului că dialogul se concentrează pe dovezi reale și nu pe convingeri, prejudecăți sau ipoteze nefondate.
